Regatul Noptii

Posted by Publicat de MonSoon On 05:51

Lumina scade,ziua moare,
Ii cade...,
Noptii la picioare,
S-asterne valu-ntunecat,
Devine-al umbrelor regat,
Pe drumul sumbru, prin paduri;
Umbrele stranii, nu sunt fapturi,
Ghidat de luna si de stele,
Ajunge-o poarta cu zabrele,
Sta fixa-n capatul de drum
Ar vrea sa treaca,oare cum?...
Printre ale-i bare din metal,
Zareste umbre, ce dispar,
Deschide poarta si patrunde,
Este inconjurat de umbre,
Pe aleea ingusta din granit,
Paseste-ncet cu pas sfiit,
Trecand usor printre morminte,
Vede doar umbre si cruci sfinte,
Ajuns la capatul de drum,
Se-asaza langa-un vechi salcam...
Din buzunar el scoate-ncet,
Creionul si al sau caiet!
Acum el scrie...
Asterne ganduri pe hartie,
Poetul singur screi-ncet,
Sunt versuri negre,ce suflet;
Un suflet singur,trist si gol,
Poate un personaj frivol,
Nu e iubit nici inteles,
In lumea asta fara sens...
El isi gaseste alinare,
Numai in versurile sale,
Si in regatul cel cladit,
De-al noptii val neprihanit.
Dar luna se retrage-ncet,
Regatul sau dispare lent,
La primele raze de soare,
Sufletul sau cel singur, moare...

Reacții: 

0 comentarii

Trimiteți un comentariu